Lasă un comentariu

Nanomaterialele

Nanotech

Nanomaterialele sunt substanțe chimice la scară foarte redusă. Structurile lor variază între aproximativ 1 și 100 de nanometri, în cel puțin o dimensiune. Aceasta înseamnă că în punctul de la sfârșitul acestei propoziții ar putea să încapă între 8 000 și 800 000 de nanoparticule.

Unele nanomateriale, precum fumul, funinginea, praful sau nisipul, sunt naturale. Altele sunt deja în uz de vreme îndelungată: negrul de fum și dioxidul de siliciu se utilizează încă de la finele secolului al XIX-lea. Dintre celelalte nanomateriale fabricate, unele sunt special concepute pentru dimensiunile și proprietățile lor. Ele au caracteristici unice și mai pronunțate în comparaţie cu același material în forma sa obișnuită, de dimensiuni normale. Prin urmare, proprietățile fizico-chimice și (eco)toxice ale nanomaterialelor pot fi diferite de cele ale substanței în vrac sau ale particulelor de dimensiuni mai mari. Datorită particularităților lor, nanomaterialele oferă oportunități tehnice și comerciale, însă pot prezenta riscuri pentru mediu și pot ridica probleme de siguranță și sănătate pentru oameni și animale.

Nanotehnologia este un domeniu care se extinde cu rapiditate. În prezent, se fabrică din ce în ce mai multe nanomateriale. Pe piața europeană există deja produse care le conțin (de exemplu, baterii, produse de acoperire, îmbrăcăminte cu proprietăți antibacteriene, produse cosmetice și alimentare).

Nanomaterialele sunt utilizate în producția de materiale ușoare, dar rezistente, pentru aplicații precum piesele auto și echipamentele sportive. Acoperirile nanotehnologice sporesc durabilitatea sau rezistența la pete a materialelor, de exemplu în aplicațiile textile. Numeroase dispozitive electronice de înaltă performanță se bazează pe puterea de calcul nanotehnologică. De asemenea, nanomaterialele se utilizează în aplicații medicale și în produse cosmetice. Printre nanomaterialele utilizate în aplicații industriale sau de consum se numără, de exemplu, silicea amorfă sintetică, silicații, dioxidul de titan, oxidul de zinc, oxidul de aluminiu, oxizii de fier, carbonatul de calciu, aurul, argintul și negrul de fum. Un număr mare de pigmenți și materiale de umplere care se produc și se utilizează în cantități mari, de vreme îndelungată, sunt nanomateriale conform recomandării UE referitoare la definirea acestora.

Nanomaterialele sunt incluse în domeniul de aplicare al Regulamentului REACH, existând obligativitatea furnizării de informații cu privire la impactul acestora asupra sănătății umane și a mediului. La fel ca în cazul tuturor substanțelor chimice, unele pot fi toxice, iar altele nu. Toxicitatea lor depinde de diferitele proprietăți ale nanomaterialului. Legislația specifică anumitor produse, cum ar fi cea aplicabilă produselor biocide sau produselor cosmetice, ia în considerare și necesitatea furnizării de informații privind nanomaterialele.

Sursa: echa.europa.eu

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: