Before you act, listen.
Before you react, think.
Before you spend, earn.
Before you criticize, wait.
Before you pray, forgive.
Before you quit, try.
Deşi nu sunt fan citate moralizatoare(care de regulă invadează FB-ul) am ”moştenit” la birou, pe o foaie A4 lipită de un raft, aceste cuvinte. Cam de 2 ori pe an mă uit ”întâmplător” la ele şi parcă fix îmi vine inspiraţia legată de o situaţie din ”viaţa muncitorească”.
Am reţinut un aspect din toate slujbele plătite: ca în viaţă nu e ca-n citate. Ideea-mesaj este extraordinar de bună dar doar pe hartie. Cei ce cred că deţin sclavi pe plantaţie nu încearcă deloc. Piesele de schimb, care suntem noi, nu au nevoie de citate. Îţi ştii locul dar refuzi să-ţi iei faţa de prost, îl studiezi pe omul pierdut din faţa ta(căci nu ştii pe unde e cu mintea dar sigur vrea să te ”facă”) şi îl priveşti în ochi. Nu se aşteaptă la asta, căci ar vrea să te manipuleze cumva şi nu ştie încă cum s-o facă. I se pare o impertinenţă de-a dreptul să nu-ţi fie frică de nimic omenesc, dar tu senin îi răspunzi la clişee. Îl vezi ca om în toată mizeria lui şi zâmbeşti pe interior bucurându-te că eşti o fiinţa echilibrată, verticală şi mai puţin ”bogată”.
Sunt puţini leaderi pe lumea asta şi sigur ei sunt de altă factură decât cei cu bani nemunciţi… Aceştia sigur gândesc înainte să acţioneze şi încearcă până reuşesc, doar dacă acest lucru este benefic. Pe ceilalţi,”pseudo-leaderii’, îi ţine pământul degeaba!
Artele şi ştiinţele vieţii 
Sună bine toate și îți dau un imbold cât se poate de sănătos. Așa e, cum spun ele ! 🙂
Este bun mesajul, ele…cuvintele. Dar cine sa le puna in practica?! Doar cei ca noi, caci la 2 m mai incolo e o prapastie adanca, intre ei si cei ca noi.
Orice mesaj e primit de obicei doar de cine vrea sa-l auda si sa-l inteleaga, oameni diferiti pricep diferit adeseori aceleasi cuvinte sau expresii. Dupa convingerile fiecaruia. Asa ca nu-i bai, e loc pe lume pentru toti. 🙂
O fi, o fi!
Și uscăturile au un rost al lor. Numai să nu fie prea multe…
Aveti dreptate. Rostul lor e sa ne invete pe noi ce este important in viata, prin juxtapunere si contrast.
am citit de 2 ori aceasta postare. prima pentru continut a doua dintr-o curiozitate legata de logica stranie a textului pe care am vazut-o si-n alte postari. un pic intortocheat vadit intelectualist aproape „cifrat” pe regula „cine stie intelege”.apare o fuga de banalitate de simplitate. ispita unui intelectual e fascinatia de sine. e atat de inchis in sofismele lui ca nu mai poate gasi starea din spatele cuvintelor. un text fara ambianta e ca o camera cu oglinzi in loc de ferestre. puterea unui text sta in simplitatea lui in forta lui imagistica chiar daca vine din meditatii complexe ale mentalului celui care scrie…e doar o parere proprie…poate gresesc.
In situatii neclare ambianta nu exista. Se poate sa fie si fascinatia de sine un element definitoriu in ceea se prezint eu aici dar are o justificare. E mai important ce invat privind oglinzile, unde forma unui gand se pierde de cele mai multe ori ramand fara contur lasand la vedere miezul crud si nealterat. Toata logica, intortocheata cum spui, s-ar pierde in lumina ferestrelor limpezi. Incriptarea face parte dintr-un joc mai amplu.
Parerile unora conteaza!
[…] Childagain, Petru, Annaisss, Geanina Lisandru, Marius Crăciun , More than instincts, Refugiul, Artele şi ştiinţele vieţii, voiam sa-ti fac un semn dupa plecare, Pishky, Goutte de reve, Elena Alexandru, Orhikamy, […]
[…] Childagain, Petru, Annaisss, Geanina Lisandru, Marius Crăciun , More than instincts, Refugiul, Artele şi ştiinţele vieţii, voiam sa-ti fac un semn dupa plecare, Pishky, Goutte de reve, Elena Alexandru, Orhikamy, […]
Multumesc!