4 comentarii

Ion Theodorescu-Sion

foto_91961

Pentru cea de-a doua întâlnire din seria celor desfăşurate sub genericul „Aer. Apă. Artă”, la Centrul Cultural „Nicăpetre”, Brăila, a fost aleasă opera lui Ion Theodorescu-Sion datorită varietăţii sale, deşi până astăzi numele pictorului este asociat cu un model de inconstanţă, iar exemplul său, cu stereotipul artistului impulsiv şi capricios. Expunerea a fost susţinută  de d-ra muzeograf Alina-Ruxandra Mircea.

1

 

Nascut în 1882, Ianca-Brăila şi decedat în 1939, București, Ion Theodorescu-Sion face parte din generația inovatoare de pictori de la începutul secolului al XX-lea, care propune o tematică și o tehnică modernă, raportate la naționalitatea românească. Studiile gimnaziale şi liceale le urmează la Brăila iar în perioada 1894 – 1897 studiază la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti. Alături de Camil Ressu, se distinge prin urmărirea înverșunată a creării unui stil național, în urma asocierii naturii – ca simbol, cu omul, drept receptor al simbolului.

Aceasta este prima lucrare.

30_30

,,Case la amiază. Efect de soare”

La sfârșitul anului 1904, primind o bursa  in valoare de 300 de franci, pleacă la Paris, la Academie des Beaux-Arts, unde studiază cu Jean Paul Laurens și Luc Oliver Merson. Acolo îl întâlnește pe Brâncuși. La scurt timp însă, bursa îi este anulată și este nevoit să lucreze într-o fabrică. În drumul înapoi spre țară execută pe vapor cinci portrete, care se aflau în 1971 în colecțiile Naumescu și Ionescu-Parapeanu (vezi Doina Schobel, catalog, 1971).

Una dintre cele mai importante influențe pe care le-a resimțit estetica și gândirea artistică a lui Theodorescu-Sion (în diverse etape de creație) s-a conturat în jurul pasiunii acestuia față de simbolism (în special cel literar). Dacă această înțelegere a menirii produsului artistic venea dinspre acest fond afectiv, maniera de creație se mula și ea pe caracteristicile simbolismului, drept urmare, pentru începutul carierei, Art-Nouveau-ul devenea un stil preferat. În discuția despre prima perioadă a maturității artistice, în speță 1909-1911, trebuie luat în considerare bagajul pictural, estetic și imaginar față de care Sion se raporta și pe care încerca să și-l împroprietărească. Influența marilor maeștrii europeni era un factor decisiv nu numai pentru pictorul nostru, aura unui Paul Gauguin, Vincent van Gogh, Toulouse-Lautrec, Maurice Denis, Derain și mai ales Cezanne fiind importantă și pentru restul generației lui Theodorescu – Sion – Cecilia Cuțescu-Storck, Iser, Dărăscu, Ressu – generație ce se manifesta ca înnoitoare și racordată la spiritul modernist începând cu 1910. Pentru Sion, maniera cezanniană – simbolismul și constructivismul tipic – se va împleti cu propriile căutări în toate perioadele relevante pictorului, în măsura în care aceste două caracteristici puteau răspunde unor interogații afective. Experimentul pointillist al neoimpresionismului îl atrage fără întârziere (cam în aceeași perioadă în care Mutzner, Ressu sau Dărăscu descopereau și ei teoriile divizioniste), iar rezultatul se vedea în operele create în jurul lui 1910 – “Nevermore”, “La arat”, “Iarna”, “Hamali turci”, “Portret de lipoveancă” (vezi Doina Schobel, catalog expoziție Ion Theodorescu-Sion, Muzeul de Artă al R.S.R., București, 1971). În majoritatea operelor regăsim un interes ridicat pentru decorativ, efectul “ornamental” fiind și cel ce îl apropie de caracterul alegoric al Jugendstilului, evident interpretată într-o manieră personală, a se vedea multitudinea influențelor ce se contopesc în “Lux in tenebris lucet” – paleta cezanniană (tonurile de albastru), tehnica pointillistă sub influența lui Signac și un anume decorativism ce amintește de compozițiile lui Klimt. (I.P.)

 

2

În 1908, publică desene satirice în revistele umoristice din București. Anul următor expune la Salonul Oficial, iar în 1910, la Tinerimea Artistică alături de Luchian, Ressu, Segal, Petrașcu și Cuțescu-Storck. Tot în perioada respectivă participă la expozițiile permanente ale societății “Arta” și execută ilustrații pentru “Viața Socială” și “Facla”. Între anii 1911 – 1913, continuă să expună uleiuri și lucrări de grafică la Salonul Oficial și Tinerime, la care se adaugă tablourile de la Cercul Artistic și cele de la Expoziția Oficială a Pictorilor în Viață. În 1917, fondează alături de alți artiști cu idei similare, “Arta Română”, cu prima expoziție organizată un an mai târziu. Următorii ani vor fi încărcați atât de expozițiile personale, cât și cele ale Artei Române, dar și de călătorii prin țară, la Brașov împreună cu Ressu, la Curtea de Arges și pe litoralul Mării Negre cu Satmary, Iser și Dărăscu. Lucrările realizate atunci se înscriu în cea de-a doua perioadă de creație a lui Sion, când înspirația din legende, obiceiuri și tradiții populare e cât se poate de evidentă, iar pictorul își desăvârșește capacitățile de organizare în spațiu și dispunerea armonioasă a elementelor. Anul 1924 este anul de culme al acestei perioade, marcând realizarea unor opere majore.

Ia parte la luptele din timpul războiului de întregire a neamului şi face parte dintre artiştii mobilizaţi de Marele Cartier General pentru a crea opere cu subiecte din război. În perioada interbelică, Ion Theodorescu-Sion a avut atribuțiuni de inspector al Ministerului Artelor, în direcțiunea Artelor, condusă de Ion Minulescu si a fost prieten  fidel al Şcolii de Arte din Chişinău.

images

(Ion Theodorescu-Sion alături de cea de-a doua soţie, Elena)

Viziunea sa de basm, stilul rafinat și exigența tehnicii de desen, l-au determinat să abordeze cu o mare sensibilitate și originalitate o gamă largă de teme, strânse de-a lungul călătoriilor în spațiul românesc. Participă de asemenea, la expoziţiile de artă românească organizate la Barcelona (1929), Haga şi Amsterdam(1930), Paris(1937), New York (1939) şi face parte din grupul artiştilor care decorează interiorul Palatului Regal, actualul Muzeu de Artă al României.

Câteva din creaţiile sale sunt vândute în prezent, la cele mai mari casele de licitaţii, cu sume importante.

 

ion_theodorescu_sion “Sâmbăta la amiază”


lux-in-tenebris-lucet-1909

”Lumina care se naşte din întuneric”

ion-theodorescu-sion-visare

 ”Visare”

”Prin compoziția “De la șipot”, Sion răspunde nevoii căutărilor etnografice într-un mod oarecum diferit de cel folosit până atunci. De data aceasta, natura care reprezintă în mod normal centrul universului său artistic, trece în plan secundar, iar omul nu mai apare doar ca receptor al simbolului. Țărăncile sunt plasate în prim-plan și par să aibă mișcări grațioase, de zeițe, amintind de femeile din lucrarea lui Sion “Pe malul apei” și îmbogățind considerabil plenitudinea de simboluri ale picturii. Culorile sunt aplicate fără modulații de ton pe suprafețe întinse, delimitate cu ajutorul conturului negru și domină nuanțele cenușii, verzi, luminate de albul-gălbui și cărămiziul țesăturilor și oalelor țărănești.” (S.T.)

 

121_47

”De la şipot”

 

ion-theodorescu-sion-cercetac899

Cercetaş

Natură statică cu canceu şi linguri

,,Natură statică cu canceu şi linguri”

ARP_7124500_687-9

Natură statică ”Mălini”

Alte lucrari:

1 Ion_Theodorescu-Sion_-_Compoziţie_cu_motive_romanesti

 ”Compoziţie cu motive românesti”

5 Ion_Theodorescu-Sion_-_Mocani mountain folk

”Mocani”

tarani-din-abrud

”Ţărani din Abrud”

strajerii

”Străjerii”


Ion_Theodorescu-Sion_-_Compozitie_cu_taranci_la_rascruce

”Compoziţie cu ţărani la răscruce”

Ion_Theodorescu-Sion_-_Casa_taraneasca_din_Curtea_de_Arges

”Casă ţărănească din Curtea de Argeş”

56 de lucrări de pictură și grafică semnate de Ion Theodorescu-Sion se află în patrimoniul Muzeului Brăilei.

Pentru documentare am folosit  repere din miniconferinţa prezentată la Centrul Cultural „Nicăpetre” precum şi informaţii, fotografii, de pe urmatoarele site-uri:

viticodevagamundo.blogspot.ro

artapeintelesultuturor.blogspot.ro

artalicitata.blogspot.ro

www.artmark.ro

 

Anunțuri

4 comments on “Ion Theodorescu-Sion

  1. Mulțumesc. Aleg ”Natură statică. Mălini”.

  2. Intru pe net mai mult de 3 ore pe zi, si cu toate acestea inca nu am citit produse la fel
    de misterioase ca ale dumneavoastra. E destul de important pentru mine.
    In opinia mea, daca toti site owners si blogerii ar face articole la fel de misterioase ca ale voastre, webul ar fi cu mult mai folositor
    decat a fost pana in acest moment.
    Mi-a fost greu sa nu va scriu. Foarte bine postat!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: