Lasă un comentariu

Omul din Oţel: Eroul

Henry-Cavill-Superman-2013-Wallpaper-Free1

 

Mi se pare şi normal ca să fie cel mai îndrăgit personaj din toate timpurile…la cum arată Henry Cavill.

Deşi nu despre filmul în sine aş vrea să vorbesc, ar fi câteva cuvinte de spus. Pe scurt,  în această nouă variantă par mai interesante nişte aspecte pe care nu le-am remarcat în celelalte filme, făcute anterior, ca de exemplu:  Superman are un serviciu foarte greu, că e la mare preţ kryptonita şi  că-ţi trebuie pile ca să-ti gaseşti de muncă, ca lumea. Şi nu fac başcălie.

Aş vrea să vorbesc mai curând despre tema luptei eterne dintre bine şi rău, precum  şi cum arată, de fiecare dată, profilul eroului salvator. Este singurul lucru serios care mă pune pe gânduri.

Ca şi în ”Harap Alb”, apartenenţa privitorului atât la lumea fabuloasă ce petrece în faţa lui, cât şi la cea reală, şterge graniţele dintre acestea şi dă o nota de originalitate poveştii în sine. Ideea nedeterminării, spaţiul fabulos, conflictul real se pierd în faţa maturizării datorate supunerii, de atâtea ori, la încercări nenumărate. Moderația și excesul, pasiunea și proprietatea, răzbunarea și iertarea, credința și necredința, zeul și bestia, reprezintă tot atâtea reprezentări ale luptei dintre bine şi rău. Mi se pare ca această compensare a celor două aspecte e lipsită de raţiune, fiind de-a dreptul dublicitară. Este drept ca finalitatea încă se prefigurează una rezonabilă, binedispune, dar este a binelui? Impunerea unor valori de catre eroul salvator aruncă o lumină aspră asupra biruinţei finale.

Fascinaţia  e mare şi oficializează frica. Este o nevoie tot mai mare de acea salvare dezumanizată, care te pune pe tine,  privitor, în postura de supraveţuitor-plătitor.

Nietzsche spunea  că natura omului este himerică: el se dezbină pentru a construi un vis, o morală, o religie, pentru a-şi justifica existenţa în lume, inventează o lume, în asemenea lucruri stă mareţia şi înfrângerea sa. Nu ştiu dacă este o prejudecată filosofică dar sigur el nu credea în antinomia valorilor, aşa cum credeau metafizicienii contemporani vremurilor lui.

Eu cred însă că singurul lucru pe care trebuie să-l facem este să alegem de pe acum, fără să-l asteptăm pe Henry Cavill să ne salveze…deşi, am cam vrea.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: