11 comentarii

„Programul de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei”

267655_459491594132939_614975052_nÎn perioada 1981-1989 în magazine nu se găseau în mod curent carne, ouă, lapte. Lipsurile de tot felul, mai ales cele alimentare au devenit acute și cronice din toamna lui 1981. Atunci sunt reintroduse cartelele desființate în 1954, fiind raționalizate pâinea, laptele, uleiul, zahărul și carnea. Oamenii se hrăneau în mod obișnuit cu legume, fructe și pește, toate autohtone.

Politica economică de planificare centralizată conduce la prețuri aberante, fără nici o legătură cu realitatea economică. Producția este orientată spre investiții industriale megalomanice, bunurile de larg consum fiind produse în cantități insuficiente. Mai importante decât banii devin „relațiile”, mărfurile sunt vândute „pe sub mână”, o criză morală distorsionează întreaga societate.

În România anilor ’80, înfometarea devenise politică de stat. Un lucru nu se ştie, că  iniţial a existat un program după care s-a gandit raţionalizarea. Acest program a fost iniţiat de profesorul-doctor Iulian Mincu.

„Programul de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei” stabilea, în mod orientativ, pentru cetăţenii patriei noastre ce este normal să se consume – cantitativ şi structural – în funcţie de vârstă şi sex, de specificul activităţii şi efortul fizic, de obiceiurile şi tradiţiile de consum din diferite zone ale ţării, în aşa fel încât să se prevină bolile generate de un consum alimentar necorespunzător şi să se asigure o stare bună de sănătate a populaţiei”.

La şedinţa Comitetului Politic executiv din 3 iulie 1982, Ceauşescu dorea aprobarea cât mai rapidă a punctului 2 din acest program care stabilea numarul de calorii/persoană ce trebuia consumat. Îi chema pe ceilalţi tovarăşi să ia cuvântul doar pentru „observaţii deosebite”. Preşedintele Colegiului Central de Partid de la acea vreme, Petre Lupu, avea una destul de curajoasă: i se păreau cam puţine cele 2.800 de calorii de locuitor – ţinta prevăzută în document pentru anul 1985 , faţă de 3.300 de calorii, câte se consumau în România acelor ani.

Dictatorul i-a tăiat imediat vorba: „Aşa prevăd normele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru ţara noastră, nu trebuie să depăşim 2.800 de calorii media. Acum nicio ţară din Europa nu trebuie să depăşească 2.800 de calorii consum. (…) Noi spunem că normal nu trebuie să mănânce mai mult decât atât. Dar noi îl publicăm şi îl discutăm, pentru că cine vrea să mănânce mai mult n-are decât, dar nu pot să spun că cine mănâncă mai mult moare mai repede”.

Pus pe cântar, consumul anual „ideal” al românului mediu arăta astfel: 60-70 de kg de carne, 8-10 kg de peşte, între 260 şi 280 de ouă, 210-230 de kg de lapte şi produse din lapte (exclusiv unt), între 85 şi 95 kg de fructe şi 70-90 kg de cartofi.tabel-program-JPG_084051

În perioada imediat următoare, directivele de sus au fost puse în practică: cetăţenii au fost instruiţi, rafturile s-au golit, cozile s-au lungit. N-a fost însă suficient. La doi ani după acest document, Ceauşescu şi specialiştii săi aveau să mai contribuie încă o dată la acest program : consumul de carne necesar pe cap de român era redus până la 39 kg anual (ceva mai mult de jumătate din cantitatea calculată iniţial), cel de ouă – la 120 de bucăţi, de lactate – la 78 kg, iar de legume –  la 66 kg.

Fără a intra în politică şi cu rezerva ca în acea perioadă, prin acest lucru, se încălca drepturile omului, eu cred ca programul era gandit foarte bine şi structurat pentru un grad satisfăcător de sănătate publică, fără abundenţa înşelătoare de acum. Ştiu că a fost văzut ca o ” înfometare ştiinţifică” dar o să ma justific prin a compara cifrele  propuse în program  cu cele  recomandate acum, de nutriţionişti. Eu nu văd mare diferenţă.

În zilele noastre consumul de calorii zilnic este structurat astfel: femeile cu varsta între 19-30 de ani sedentare trebuie sî consume 2.000 de calorii, cele moderat active 2.000-2.200 de calorii şi cele foarte active până la 2.400 de calorii. Femeile cu vârsta între 31-50 de ani sedentare trebuie să consume 1.800 de calorii, cele moderat active 2.000 de calorii şi cele foarte active 2.200 de calorii.

Cele care au peste 51 de ani trebuie sa fie mai ponderate cu numarul de calorii consumate. Cele sedentare nu trebuie sî depaşească 1.600 de calorii, cele ponderat active 1.800, iar cele foarte active 2.000-2.200 de calorii.

La barbaţi situaţia stă puţin diferit, aceştia „având voie” să consume mai multe calorii decât reprezentantele sexului frumos. Astfel, un barbat cu vârsta între 19 si 30 de ani sedentar poate consuma chiar şi 2.400 de calorii, cei moderat activi 2.600-2.800 calorii, iar cei foarte activi până la 3.000 de calorii.

Barbaţii cu vârsta între 31-50 de ani sedentari trebuie să consume 2.200 de calorii, cei moderat activi 2.400-2.600 de calorii şi cei foarte activi 2.800 de calorii.

Un barbat care are peste 51 de ani şi nu face activitate fizică nu trebuie să consume mai mult de 2.000 de calorii, unul care face din cand în cand mişcare 2.200-2.400 de calorii, iar cei foarte activi chiar şi 2.400-2.800 de calorii.

Anunțuri

11 comments on “„Programul de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei”

  1. Felul de a prezenta lucrurile contează foarte mult. Răul ni se prezintă ca bine și binele ca rău.

  2. Asta este ironia vietii….la dieta cu noi !

    • Ironie,da. Devine evident ceea ce este ignorat cu buna știință:suntem mai bolnavi și predispuși către suferință. Noi nu avem un program de interes național privind sănătatea publică. E mai rău ca atunci, pentru că acum suntem constrânși ”subliminal”. Justificarea nu mai constituie platirea datoriei publice ci bunăstarea unora care fâție pe la nas talk show-uri și comunicate de presă.

  3. Interesanta analiza facuta de tine. Singurele diferentele sunt pe solduri si coapse. 🙂

  4. E foarte interesant dar ceea ce au facut ei rau e ca au restrictionat accesul la alimente.Ori,nu asa incerci sa impui o dieta sanatoasa populatiei.

    • Da, au făcut mult rău. Eram copil si adolescent pe atunci. Deci am trăit ”pe bune” tot experimentul ăsta. Dar am ajuns la concluzia că și acum trăiesc un alt experiment. Nu încetez să mă minunez cum poți sa iei un lucru bun din mintea unora și să-l faci sa devină o unealtă rea la înde”mâna” altora. Muțumesc ca ai poposit aici.

  5. M-a surprins plăcut articolul ăsta – obiectiv, spălat de ranchiunile pricinuite de restricțiile vremurilor trecute… 🙂

  6. Una era pe hartie iar alta in practica. Si stim cu toti unde a dus practica, in special in 1989.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: