6 comentarii

Principiul nonidentităţii

Space_Sunset_on_the_cold_planetFaptul că fiecare avem o viziune proprie asupra acestei lumii, nu înseamna că există tot atatea lumi(sau poate că există?!). Întreaga existență este definită de ceea ce gandim, se umple practic cu acest nematerial.  Este însă ştiut că vorbim sau formulăm, în scris, mai putin decat gandim. De ce nu există o egalitate între acestea?

Se pare că, gândirea este de cele mai multe ori o reflectare. Dacă reflectarea se face la interiorul gândului, la sensul gândirii şi al  voinţei, se poate vedea că gândirea se raportează, chiar şi în viaţa obişnuită, mai mult la trecut, iar voinţa se raportează mai mult la viitor. Dispoziţia sufletească, simţirea se află între ele. Interconectivitatea dintre gandire, vorbire şi scris se face în acelaşi timp dar conştientizarea nonidentităţii în tot ce înseamnă manifestare face diferenţierea.

Nonidentitatea este diferenţa de sens în decursul aceleiași operații sau o nulitate a semnificatiei. Nonidentitatea prezintă importanţă pentru ”lumea artei”, derivând din ampla exegeză privind practica frumosului. Acest  ”frumos” este contopit în mod frecvent cu binele, adevărul, armonia şi utilul. Arta mişcă, culpabilizează, declaşează reacţii de remodelare a lumii prin intermediul tuturor formelor ei de expresie.

cioranEmil Cioran  a spus într-un interviu acordat lui G.Liicianu că ”tot ce este formulat devine mai tolerabil”, precum şi  că ”tot ce este formulat este la intensitate degradat”. Mie mi se par definitorii aceste aspecte legate de plamadirea, creatia în sine din literatura şi arta şi arată cum se poate deschide această fereastra dintre inspiratie şi materie estetică. Scriind (şi lăsand să se manifeste orice formă de artă) scapi de povara gandurilor, stărilor, care astfel scad în intensitate. Are loc o ”’ardere completă”, ca o mărturisire .

”Petre Ţuţea spune despre Emil Cioran că „el se consideră scepticul de serviciu al unei lumi în declin”. La limita dintre credinţă şi ateism, Petre Ţuţea consideră că ceea ce îl desparte pe Emil Cioran de un ateu este „faptul că se luptă cu Dumnezeu. Asta înseamnă că, fie îl caută, fie îl combate că există”.

http://www.cioran.com/

http://sldsjd.wordpress.com/2011/09/06/apocalipsa-dupa-emil-cioran-interviu-de-g-liiceanu/

http://alexandruseres.com/scrieri/cronici-literare-si-eseuri/eseuri-despre-emil-cioran

Anunțuri

6 comments on “Principiul nonidentităţii

  1. Dacă el se lupta cu Dumnezeu, înseamnă că îi recunoștea implicit existența. 🙂 Poate că nu era mulțumit de felul în care îl percepea el – și de aici și pesimismul – dar asta nu înseamnă că era ateu !

    Textul este foarte profund, și poate suscita multe discuții, dar pentru că nu suntem filosofi ”profesionițti”, spun doar atât: poate că ”non-identitatea” apare întrucât noi nu putem exprima perfect ceea ce ”vedem” în ”lumea artei” sau ”lumea Ideilor lui Platon” – ca să o formulăm altfel. Cu alte cuvinte, ”esențele” pot fi exprimate doar trunchiat, incomplet, prin intermediul personalității artistului, care este doar un om, cu o anumită structură și anumite gusturi estetice.
    Chiar și pentru oamenii obișnuiți, ceea ce simt ei despre lucruri, și ceea ce exprimă, sunt uneori lucruri diferite. Și, nu pentru că ei nu ar fi sinceri, dar… de multe ori, simțirile sunt inexprimabile ! Și cele artistice, și cele mistice, și de oricare altă natură ar fi ele.
    Este deci o ”non-identitate” firească, ne-voită, diferită de cea ”cu intenție” !

    Oricum, după cum am spus, este un text care ar merita o exegeză mai ”profesionistă”! Mulțumim că ne îndemnați să gândim profund !

    • Si eu iti multumesc.Intr-un mod placut m-ai motivat si m-ai facut atenta la ce inseamna sa scrii si sa primesti comentarii.Aceasta conexiune inversa mentine echilibrul si stabilitatea ideilor.Precum ai scris, dezvoltarea subiectului aici ar fi prea mult si nici macar nu suntem ”filosofi”.In schimb suntem cititori si tare am vrea sa gasim numai articole scrise care sa ne faca sa gandim.Promit astfel ca o sa fiu putin mai atenta si o sa comentez mai mult pe alte bloguri.

  2. Thank you for sharing a blog

  3. You really make it seem so easy with your presentation but I find this matter to be actually something which I think I would never understand. It seems too complex and very broad for me. I’m looking forward for your next post, I will try to get the hang of it!

  4. Thank you for the follow and likes. I usually try to return the favor but the language barrier is there on yours. Even though I can’t read a word, the graphics are great. Thanks again

  5. E adevărat că Cioran a fost Scepticul, iar Petre Ţuţea a fost Misticul, e adevărat că Cioran a fost un ateu pur-sânge, dar pentru asta, a primit cu vârf şi îndesat ceea ce a considerat Dumnezeu de cuviinţă să-i dea. Ori, întorcându-mă la genialul Ţuţea, el spunea aşa: „Dumnezeu nu poate fi căutat, el poate fi doar revelat.”
    childagain a gândit îndeobşte suficient de matur cât să afirme că Cioran era, în esenţă, poate nu tot atât de Mistic precum prietenul său, dar cel puţin îşi terminase cearta cu Sf. Pavel…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: